Priveste! Se ascunde de mine iar. De ce face mereu asta? Of chiar m-am saturat, dar nu insemna ca vreau sa se opreasca. Nu vrea sa schimb nimic. De ce as vrea? Pe langa asta e singurul lucru pe care il fac. Sa il gasesc si apoi sa ii dau drumul pentru a-l gasi din nou. Nici de data asta nu am plecat imediat dupa el. Nu. Nici de cum, probabil pentru ca nu am observat la timp. Am plecat din nou in cautare, dar nu stiu daca de data asta am sa ii mai dau drumul. De data asta va trebui sa il pastrez si sa il infrunt in sfarsit.
Era o zi frumoasa de primaara pana sa imi dau seama ca de data asta va trebui sa il gasesc si sa ma imbrac cu el. Niciodata nu imi era greu sa il gasesc.Mereu era acolo unde spunea ca este, dar eu mereu evitam sa caut acolo de frica sa nu il gasesc.
Meregeam pe o strada pustie, plina cu floricele colorate floricele care mai mult erau boboci . Am luat hotararea sa il caut si sa il gasesc in mai putin de 2 min .
Am pornit.De fapt m-am asezat pe iarba intinsa pe spate si uitandu-ma in sus, dar asta era cautarea mea. Ceea ce cautam nu era palpabil sau vizibil, si nu se gasea decat in mine asa ca am inceput sa caut.
Cautam incet nu voiam sa il gasesc foarte repede dar nu prea avea de ales stiam exact unde sa caut.
Pacat. L-am gasit mai repede decat ma asteptam. De fapt el m-a gasit, si m-a izbit foarte tare caci aproape m-a speriat.
Sara Bareilles - Breath again In graba mea de a iesi din casa, din locul cosmarurilor, mi-am lasat telefonul pe noptiera. Ce prostie, oamenii in general sunt morti fara posibilitatea de a comunica. Era oarecum amuzant avand in vedere ca imi testa capaciatea de a supravietui. Dragut! cu siguranta astazi voi avea cea mai mare nevoie de telefon. Cum anticipasem de dimineata, ziua mi-a cerut intruna telefonul, ba pentru calcule imposibile la chimie, ba pentru cronometrare, orice care sa foloseasca tehnologia mea inexistenta momentan. A trebuit sa intreb pe toata lumea cat e ceasul si sa calculez pe hartie tot. In concluzie o zi groaznica. Partea cea mai proasta a fost ca Tavi nu a aparut deloc la scaoala, sau cel putin eu nu l-am vazut deloc astazi. Eram atat de curiaoasa daca noaptea a reusit sa ne aduca pe amandoi pe aceeasi linie de plutire sau daca inca mai era suparat pe mine. Nevoia mea de comunicare a ramas nesatisfacuta pana la sfarsitul orelor, cu exceptia catorva
Intr-o clipa totul se sfarseste Si ce ramane oare? Ramane-o inima, Ce-alinarea nu-si gaseste, Ramane-un suflet, Ce-amintirile-si traieste. Sunt tot ce vezi si chiar mai mult. Sunt soare,luna, cer, pamant. Sunt foc si gheata. Sunt iubire si speranta. Dar si ele sunt in Eu Chiar de eu sunt ce-si si ele. Si de-s toate la un loc, Si eu voi fi cu ele . Sunt tot ce vezi si chiar mai mult, Pentru ca la tot ce vezi eu am in plus, Pe Mine, Eu ce n-a apus.
Noaptea se revarsa din nou peste intreaga lume si aduce o data cu ea nelinistea mea. Inca o noapte in care nu pot sa adorm. Inca o incercare disperata de gasi linistea mea pe care am pierdut-o nu stiu cum. De data asta am un plan: trebuia sa ma obosesc atat de tare incat organismul meu pur si simplu sa cedeze. In seara asta aveam de gand sa merg la alergat si sa fac tot posibilul sa ma intorc cat mai obosita acasa. Si alerg si alerg si alerg. Incerc sa nu ma gandesc la nimic, nici la ziua de ieri si nici la ziua de maine si totusi simteam golul din mine in toata puterea lui. Alergam mai tare si mai tare, sa scap de toate, sa fug de toate, sa uit de toate, dar traseul meu se incheie si acum alerg din nou spre probleme, amintiri, neliniste si insomnii. Ajung acasa, ca de obicei mai rosie la fata ca rosia, daca cineva m-ar vedea acum s-ar speria si ar chema ambulanta, dar eu eram bine, m-am obisnuit deja cu fata asta, fac un dus, beau multa multa apa, imi pornesc radioul pe magic fm,
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Spune-ti parerea.Parerea ta chiar conteaza!