Postări

Insomnie de vara

Imagine
Noaptea se revarsa din nou peste intreaga lume si aduce o data cu ea nelinistea mea. Inca o noapte in care nu pot sa adorm. Inca o incercare disperata de gasi linistea mea pe care am pierdut-o nu stiu cum. De data asta am un plan: trebuia sa ma obosesc atat de tare incat organismul meu pur si simplu sa cedeze. In seara asta aveam de gand sa merg la alergat si sa fac tot posibilul sa ma intorc cat mai obosita acasa.

 Si alerg si alerg si alerg. Incerc sa nu ma gandesc la nimic, nici la ziua de ieri si nici la ziua de maine si totusi simteam golul din mine in toata puterea lui. Alergam mai tare si mai tare, sa scap de toate, sa fug de toate, sa uit de toate, dar traseul meu se incheie si acum alerg din nou spre probleme, amintiri, neliniste si insomnii.  Ajung acasa, ca de obicei mai rosie la fata ca rosia, daca cineva m-ar vedea acum s-ar speria si ar chema ambulanta, dar eu eram bine, m-am obisnuit deja cu fata asta, fac un dus, beau multa multa apa, imi pornesc radioul pe magic fm, ca…

E doar un joc

Imagine
Te-am vazut, nu poti nega. Te-am simtit si stiu ca si tu. Ai inchis ochiii cand te-ai intors cu spatele sperand ca voi disparea si asa a si fost. Am disparut, poate pentru totdeauna. De ce? Pentru ca asta iti doresti. Nu am sa incerc sa te aduc inapoi. Nu am sa incerc sa te fac sa te razgandesti. Daca asta e ceea ce vrei eu nu pot sa iti reamintesc ce era important odata. Daca e o gresala nu pot spune. Dar daca e, atunci nu e a mea. Tu esti cel care a renuntat, poate eu nici nu stiam ca incerci, dar toate astea nu mai conteaza. Maine e o noua zi, o zi in care voi merge mai departe, in care voi gasi o noua licarire de speranta, o noua amagire. Dar se poate spune ca am crescut, nu pot spune ca am avut de la inceput asteptari. Chiar credeam ca totul a fost doar o joaca din plictiseala. Nu te condamn in niciun fel, deoarece mi-ai dat de inteles de la inceput ca e un joc practicat de tine cu orice ocazie, doar din plictiseala, dar cred ca pot afirma ca unele lucruri au fost din obligatie. …

"Trecutul si prezentul sunt a filei doua fete"

Imagine
Treceam pe aceleasi strazi pe care le conosc de mai bine de 10 ani, privind aceleasi lucruri care au fost acolo  din totdeauna. Si totusi totul s-a schimbat. Straduta pe care mergeam in fiecare zi s-a micsorat. Tufisul in care intram cati mai multi atunci cand ne ascundeam la " ascunselea" sau crapaturile din asfalt care ne spuneau pana unde avem voie sa trecem, erau acum lipsite de orice farmec.  Copacul ,sub care erau cele mai multe furnici si care dadea cele mai mici cirese, a disparut  ca si cum nici nu ar fi fost vreodata acolo. Treptele care uneori credeam ca reprezinta un munte, alteori erau scaunele comfortabile la " flori, fete si baieti" sau " am venit din america" acum sunt doar scari.  Nisipul care devena uneori deosebit de apetisat , atunci cand faceam placinte si prajituri de noroi, sau devenea o bomba pentru tabara adversa, si uneori drum pentru masinutele noastre, acum e doar noroiul care iti murdareste incaltamintea.  Uneori sapam pana in…

O seara de iarna

Draga Ana,

Mi-e dor de tine, nu te-am vazut din septembrie. Ti-am spus ca imi doresc foarte mult sa trimit o scrisoare candva, asadar astazi este ziua cea mare. Si am atat de multe sa iti spun.
Privesc foaia alba din fata mea si incerc sa ma intorc inapoi, acolo unde a inceput totul. Era o seara frumoasa de iarna, de fapt nu era trecut de ora 5 dar cine mai tine cont de asta iarna? Acum am sa ma straduiesc sa nu mai fac astfel de remarci, incercand sa iti descriu pe cat posibil ceea ce s-a intamplat.
Deci dupa cum spuneam era iarna, o seara obisnuita de iarna, nimic iesit din rutina cu care m-am obisnuit  de ani de zile, rutina pe care pana si tu mi-ai criticat-o. In aceasta seara totul voia sa iasa din normal. Iti amintesti cand ti-am povestit despre semnul de pe mana stanga? Da, acel semn ramas in urma unei lovituri , care se intampla sa apara chiar in ziua in care l-am cunoscut pe Bogdan. Pai, acum am unul si pe mana dreapta. Dar nu i-am prea dat importanta in ziua in care a aparut…

Salveaza-ma!

Am incercat atat de mult sa ma regasesc in imaginea din fata mea, dar in zadar, culoarea parului s-a schimbat ochii sunt mai pierduti, fruntea e incrustata, obrajii si-au pierdut roseata. Intind mana pentru a vedea daca e adevarat, si este. M-am pierdut in lumea uitarii. Am uitat ce imi place, am uitat ce trebuie sa fac. Daca sunt o suma de valori, am pierdut orice valoare morala care statea la baza fiintei mele. Gaseste-ma! Adu-ma inapoi unde eram.

Capitolul 10. Inceputul Partea a-2a

Imagine
Misterul.
[nu puteam lasa, totusi, totul atat de suspendat deasupra absolutului si in aceasi timp deasupra nimicului]
Birdy - Skinny Love






M-am trezit in mijlocul noptii, speriata dupa cel mai ingrozitor vis. Am inceput sa rememorez totul, era ceva in acel vis care imi spunea ca nu trebuie uitat, sau cel putin nu pana ma linistesc.
M-am ridicat din pat, am mers pana la baie , m-am spalat pe fata si pe maini, dupa care m-am intors in pat, pornind muzica de la calculator, asteptand mai intai sa ma linistesc.

Imaginile imi zburau de colo-colo, incercam sa ma concentrez sa imi dau seama unde incepuse totul.

Asa, o voce se auzea soptindu-mi ceva.
-Inchide ochii.....

Era ciudat pentru ca eram inca in faza de atipeala si incercam sa ma tin treaza pentru a asculta muzica, dar intr-un final am adormit cu muzica pornita.



Chiar, de ce nu mai e muzica pornita acum? Am verificattelefonul si avea bateria descarcata complet abia se mai tinea ecranul pornit pentru a vedea acest lucru. Revenind la vis.

Deci …

Capitolul 10. Inceputul

Imagine
Snow Patrol - Changing cars

Asculta mai multe audio diverse





Viata merge inainte orice s-ar intampla. Viata nu asteapta dupa tine, nu sta sa vada daca nu ai obosit, nu asteapa sa poti respira, nu asteapta ca tu sa te trezesti. Viata e corecta si e dura, deci nu te va ajuta niciodata, asa ca nu te astepta  la asta.
Timpul zboara si oamenii uita, trec peste toate, nu le mai pasa de tine, uneori isi amintesc, alteori nici nu vor sa te salute, dar nu le poti reprosa nimic.

Si totusi esti liber intotdeauna sa incepi de la inceput, si esti liber mereu sa visezi, dar oare pot lasa trecutul in urma?  Oare chiar pot sa fac un pas fara sa ma uit in prapastia peste care trec?

Un nou inceput?  O noua viata?
Priveste cerul e atat de albastru, uite o pasare care zboara peste mine si nici nu m-a observat. O, creatura mistica, priveste-ma, ia-ma cu tine!  Dar ea trece peste mine fara sa  ma observe, a mai vazut un milion ca mine inainte, si nu mai are nimic nou de invatat.  Am privit in parpastia…