Capitolul 9. Complicatii I

Within Temptation - All I Need



Am incremenit.  Era imposibil asa ceva. Nu puteam sa mai  scot niciun sunet, dar nu puteam sa il las sa plece. Trebuia sa vorbesc.  Trebuia sa incep sa respir acum.  Am luat o gura mare de aer.
-Da?  A fost ca o soapta , dar in urechile mele a sunat de 10 ori mai tare, iar ecoul era inca in mintea mea cand mi-am dat seama ca  nu spune nimic.  Trebuia sa repet, nu m-a auzit. 
-Da!
-Ela?!  Eu sunt.
-Cum e posibil? Nu poti fi tu.  Am inceput sa plang . La inceput de fericire, apoi de durere.  Acesta trebuia sa fie un vis. Un vis din care urma sa ma trezesc, un vis urat prin frumusetea lui. Nu voiam sa stiu ca visez, ar fi distrus totul, dar trebuie sa visez.  Nu mai plangeam cand a inceput sa vorbeasca.
-Ela?!  Te rog sa ma ierti ca te-am trezit.
-Dintre toate lucrurile pentru care ai putea sa iti ceri scuze tu tocmai pentru asta ai reusit sa te scuzi?  Am tras aer adanc in piept si am revenit in starea de reverie. Nu m-ai trezit. Inca dorm.  Trebuie doar sa ma trezesc. Te rog nu ma trezi!  Nu vreau sa ma intorc la realitate.
-Ela, nu dormi.
Atunci am constientizat ca eram treaza.  Nu era un vis.
-S.t...efan?  Mi-a fost atat de greu sa ii pronunt numele. 
-Da.
-Te rog spune-mi ce s-a intamplat si ce se intampla?  Au inceput sa imi curga lacrimile pe obraji.
-E...eu...
-Stefan....
-Ela nu iti pot spune.
-Unde esti?
-Nu conteaza.
-Daca nu imi poti spune nimic atunci de ce m-ai mai  sunat?
-Ela!  Te rog sa ma asculti cu atentie.
-Ascult!
-Trebuie sa uiti ca ai vorbit cu mine.  Eu pentru tine sunt mort si asa trebuie sa si ....
-Stefan!  Cum imi poti cere sa uit?  Daca voiai sa uit, de ce  mi-ai dat ceva ce  sa uit?  Te rog nu face asta!  Te rog!
-Ela! Te-am sunat  pentru ca .....
-De ce?
-Pentru ca tu esti singura care ma crede mort.

Cuvintele lui imi rasunau in ureche.   singura care ma crede mort  ......  singura care ma crede mort..... 


-Dar cum?  De ce? De ce eu dintre toate persoanele?
-Pentru ca soarta a hotarat ca tu sa fi in masina cu mine.
-Stefan?
-Ela! Asta este tot ce trebuie sa sti.  De acum nu trebuie sa te mai gandesti la mine.  Eu nu mai  insemn nimic pentru tine.  M-am gandit ca, daca vei sti ca traiesc va face lucrurile mai usoare pentru tine.  Va trebui sa nu spui nimanui. Va trebui sa uiti pentru ca nu vei primi nimic daca nu faci ceea ce iti spun.

Capul mi se invartea.  Cum?  Deci eu sunt singura care il credea pe Stefan mort? Din cauza asta eu nu am participat la nicio inmormantare?  Din cauza asta nu am auzit nimic de familia lui?  Din cauza asta  eu eram singura afectata?  toti m-au mintit. 


-Stefan!?  Nu face asta.  Nu pleca din nou.  Te rog!!!  Stai!



Si a inchis.  Am incercat sa sun pe numarul cu care m-a sunat, dar telefonul nu imi spunea decat ca am accesat casuta.